Vinetele, cele pe care le stim noi azi, au stramosi
care vin din India si China, unde aceste legume au inceput sa fie
cultivate din secolul cinci inainte de Hristos. Din China au ajuns in
Egiptul Antic, de unde, prin Roma Antica, s-au raspandit in toata
Europa. Vinetele au ajuns in emisfera vestica aduse de exploratorii
europeni. In prezent Italia, Turcia, Egipt, China si Japonia sunt cei
mai mari cultivatori de vinete din lume.
Gustul amarui al vinetei
necoapte i-a adus, nemeritat, un renume rau acestei pretioase legume,
incepand de la mijlocul Evului Mediu. Au fost sute de ani, in care
oamenii nu au mancat vinete pentru ca erau convinsi ca aduce nebunia,
lepra si cancerul. Culmea este ca vinetele sunt unele din cele mai
sanatoase legume pentru organism. Prestigiul vinetelor a fost recucerit
pe la mijlocul secolului al 17-lea cand vinetele au intrat in gradinile
palatelor ca planta decorativa, inainte de a le ajunge, din nou, in
farfurie.Vinetele sunt legumele de prima mana ale lunii august si sunt perfecte pentru consum de la inceputul lui august pana mijlocul lui octombrie, inceputul lui noiembrie.
Vinetele sunt sarace in calorii, au doar 27 de calorii in 100 de grame de vinete coapte, dar sunt foarte bogate in vitamine, vinetele blocheaza formarea radicalilor liberi si reduc nivelul de closterol rau din sange. Sunt o sursa excelenta de acid folic, calciu, magneziu, zinc, fosfor, intr-o cantitate impresionanta, respectiv 25 miligrame, in 100 de grame, fier 0,24 miligrame si de potasiu (230 miligrame in 100 de grame).
Vinetele au efect laxativ, ca urmare a fibrelor pe care le contin (3,4 grame la 100 de grame) stimuleaza activitatea ficatului si a pancreasului. Nu au colesterol, dar au grasimi monosaturate (0,19 grame/ 100 de grame de leguma). Sunt bogate in vitamine C (2,2 mg) si vitamina B9, scrie WHfood.
Sa mai spunem despre vinete ca sunt fructe, ca si rosiile, si ca sunt rude apropiate cu fructele goji, ceea ce explica unele din calitatile lor exceptionale.
Este important de spus ca vinetele nu se consuma crude pentru ca pot fi toxice. Vinetele contin solanina, un glicoalcoid otravitor care poate cauza probleme gastro-intestinale si neurologice. O vanata contine intre 11 si 13 miligrame de solanina, iar doza maxima tolerata pentru consumul uman este de 0,2 miligrame. Partea buna este ca molecula de solanina este distrusa la temperaturi care depsesc 50 de grade, deci prin coacere sau tratare termica dispare.
Vinetele nu fac rau la stomac si nici la bila, asa cum se crede in mod eronat. Grasimile adaugate in salata de vinete sunt cele care pot face rau sau greseala imensa de a pune maioneza in salata de vinete, ori galbenus de ou crud pentru a le "albi". Vinetele se consuma perfect combinate cu dovlecei, putin ulei de masline, sorii, ardei gras copt si ceapa.
Vinetele se pot consuma in zeci de feluri, salata de vinete fiind una din cele mai putin gustoase variante de a consuma vinete.
