Se afișează postările cu eticheta vitamine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vitamine. Afișați toate postările
Conopida (Brassica oleracea) este o legumă din familia cruciferelor, înrudindu-se astfel cu varza, cu varza de Bruxelles şi cu broccoli.

Nutriţioniştii europeni ne recomandă să consumăm  conopida în formă crudă, pentru a beneficia de aportul substanţelor nutritive pe care le conţine: vitamine (B1, B2, K; în privinţa vitaminei C, un consum de 50 g de conopidă asigură doza zilnică necesară), minerale (o doză semnificativă de fosfor, potasiu, calciu, mangan, zinc, cupru), enzime, acizi graşi Omega3 şi proteine. Toţi aceşti nutrienţi contribuie la buna funcţionare a sistemului imunitar, combat efectele radicalilor liberi,  îmbunătăţesc activitatea ficatului şi purifică sângele. Deşi are un aport caloric redus  (34 kcal/la 100 g ) şi este recomandată în curele de slăbire, conopida este un aliment hrănitor şi săţios. Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie precizează:  „Alături de broccoli, conopida este recunoscută de multă vreme pentru eficienţa sa în prevenirea şi tratarea cancerului, în special a cancerului de colon. Totodată, enzimele din compoziţia legumei contribuie la detoxifierea organismului, deoarece substanţele toxice neeliminate din corp la timp favorizează apariţia cancerului.Această legumă trebuie să fie consumată frecvent de femei, deoarece are puterea să prevină mai multe tipuri de cancer : de sân, ovarian şi alte tipuri, întâlnite în rândul femeilor. Şi bărbaţii trebuie să consume conopidă, deoarece leguma previne şi cancerul de prostată. Astfel, proprietăţile anticancerigene specifice conopidei provin din  puterea unită a substanţelor active pe care  le conţine « . În acelaşi timp, nutriţioniştii europeni susţin că la persoanele care consumă frecvent de conopidă s-a observat că leguma are efect preventiv şi în rândul bolilor degenerative. Datorită vitaminei K, leguma are proprietăţi antiinflamatoare ; de aceea, conopida are beneficii şi pentru sănătatea inimii , contribuind şi la scăderea nivelului  rău de colesterol.  
Dacă eşti deja la dietă sau pur şi simplu ţi-ai făcut un obicei din a consuma o mână de fructe uscate în fiecare zi, ca gustare, ştii deja că acestea sunt minunate surse de vitamine, grăsimi sănătoase şi nutrienţi care te ajută să ai o sănătate de fier. Însă, pe lângă beneficiile aduse stării de sănătate, fructele uscate, cum ar fi migdalele, nucile sau stafidele, sunt excelente şi pentru îngrijirea pielii.
Nu e de mirare că multe dintre acestea se regăsesc în compoziţia multor produse de beauty…
Vă propunem un top 5 al acestor fructe uscate care fac minuni pentru ten:
Migdale – beneficii:
Migdalele, aceste fructe sunt bogate în acizi graşi esenţiali, fibre şi proteine, compuşi care asigură o digestie eficientă, satură şi scad nivelul de colesterol “rău” din organism. De asemenea, migdalele cresc secreţia de hemoglobină, care ajută la o mai bună circulaţie a sângelui, prevenind astfel afecţiunile cardiovasculare. Bogăţia de antioxidanţi din acest fructe în formă de inimă asigură, în acelaşi timp, protecţia în faţa a diverse tipuri de cancer, cum este cel mamar sau cel pulmonar.
Migdalele sunt perfecte şi pentru tenurile grase, acneice. Se poate prepara o pastă din migdale măcinate ţinute la înmuiat în apă şi lapte, se aplică pe faţă şi se lasă 30 de minute, după care se îndepărtează cu apă călduţă sau ceai de muşeţel. Astfel, celulele moarte sunt eliminate iar pielea se exfoliază în mod natural, permiţănd regenerarea pielii.
Şi părul are de câştigat de pe urma migdalelelor. Pentru părul uscat, fragil, lipsit de vitalitate, este recomandat uleiul de migdale, care se aplică pe păr înainte de şamponare, se lasă acoperit capul timp de 20 de minute cu o folie de plastic sau un prosop şi apoi se spală părul cu un şampon delicat. Uleiul de migdale va întări firul de păr, dar îl va face în acelaşi timp mai moale şi mai uşor de periat, conferind totodată strălucire şi un aspect sănătos.
Nuci – beneficii
Nucile mai sunt numite şi hrană pentru creier  şi pe bună dreptate deoarece acizii graşi Omega 3 se găsesc în aproximativ 60% din lipidele din creier, iar nucile sunt o sursă excelentă de astfel de grăsimi sănătoase. În plus, antioxidanţii şi mineralele conţinute asigură o bună oxigenare a sângelui şi ajută la menţinerea sănătăţii cardiovasculare, dar şi la hidratarea corectă a pielii, uniformizând tenul şi dând strălucire.
Din nuci se poate prepara şi o mască pentru regenerarea pielii: se amestecă o mână de nuci măcinate cu 3 linguriţe de iaurt şi se aplică pe faţă, se lasă 10-15 minute şi se clăteşte cu apă călduţă. Nucile conţin acid linoleic, un ulei care ajută la catifelarea pielii şi care ţine la distanţă ridurile şi liniile fine de expresie.
Fistic – beneficii
Fisticul, acest fruct conţine din belşug vitamina E şi antioxidanţi care ajută cu adevărat la menţinerea greutăţii, a sănătăţii în general, dar şi a frumuseţii pielii. De exemplu, vitamina E protejează epidermul de razele UV, întârzie procesul de îmbătrânirea celulară şi previn apariţia cancerului de piele.
În fistic se regăsesc carotenoide, luteină şi zeaxantină, compuşi care rareori se găsesc în alte alimente în cantitate atât de mare, şi care au capacitatea de a neutraliza efectele radicalilor liberi, aceşti duşmani ai corpului responsabili de numeroase maladii degenerative cronice, cum este diabetul, Boala Alzheimer, Parkinson sau bolile de inimă. De asemenea, uleiul de fistic este eficient şi în îngrijirea pielii, conferind supleţe, catifelare şi fiind rapid absorbit, fără să lase o peliculă grasă la suprafaţă.
Stafide – beneficii
Stafidele sunt o sursă de dulce natural care ajută la creşterea apetitului şi care previn apariţia cariilor dentare. Stafidele au destul de multă fructoză şi glucoză, elemente care conferă multă energie, dar care împiedică acumularea de colesterol rău în organism.
De asemenea, stafidele au un conţinut crescut de vitamina A, care protejează vederea şi redă strălucirea ochilor, şi resveratrol, un antioxidant miraculos care încetineşte îmbătrânirea celulelor şi ajută la menţinerea elasticităţii pielii. Totodată, stafidele sunt surse bogate de potasiu, magneziu, fosfor şi fier, fiind recomandate în special persoanelor care suferă de anemie.
Caju – beneficii
Caju, aceste fructe au o reputaţie destul de pătată din cauza caloriilor, nu puţine la număr, pe care le deţine. Însă, consumate cu moderaţie, ajută chiar la scăderea în greutate, conferă saţietate, ţin sub nivelul de colesterol, previn migrenele şi tensiunea arterială crescută.
Cantitatea crescută de uleiuri şi vitamina E din caju este benefică şi pentru piele, reducând efectele nocive ale soarelui şi având proprietăţi antiaging. De asemenea, caju este bogat în cupru, care joacă un rol important în producerea de melanină, pigmentul care dă culoare pielii şi părului, şi magneziu, mineral care ajută la prevenirea căderii părului.
Planta lui Popeye Marinarul este o leguma revigoranta si energizanta, constituie un aliment excelent pentru oricine se simte obosit si extenuat, pentru cei anemici si cei in varsta. Fiert inabusit si fara alta apa decat sucul sau propriu, spanacul este cea mai buna garnitura cu unt, otet sau lamaie, pentru aproape orice fel de carne fiarta. Este laxativ si emolient, de aceea este foarte bun si pentru persoanele in varsta. Este un adevarat depozit de substante nutritive, bogat in minerale si vitamine, inclusiv vitaminele C si E, beta-caroten, fier, acid folic, potasiu, calciu, magneziu si clorofila. Spanacul are in plus, calitatea de a fi usor digerabil si, de fapt, are chiar proprietati digestive, stimuland pofta de mancare, digestia si absorbtia, prin provocarea secretiei de enzime digestive si a bilei, de aceea este tonicul perfect.
Se considera ca spanacul este originar din sud-vestul Asiei sau vestul muntilor Himalaya si a fost pentru prima data cultivat in Persia. Se pare ca vechii arabi il considerau un aliment foarte nobil, de aceea l-au dus in Spania in secolul al X-lea, de unde a devenit popular in tot restul Europei. Era cultivat de calugari in multe manastiri din Europa medievala si facea parte din hrana taranilor, in acea vreme. In Anglia secolului al XVI-lea, a devenit cunoscut ca leguma usoara, hranitoare si usor digerabila. Era administrata celor aflati in convalescenta si celor slabiti, pentru recapatarea vigorii, puterilor si pentru a-i ajuta sa se insanatoseasca. La inceputul secolului XX, spanacul era considerat un aliment excelent, nu numai pentru tatarea anemiei si debilitatii, dar si pentru bolile renale, cardiace, indigestie, hemoroizi si constipatie. Pe langa toate astea, trebuie sa stiti ca spanacul ajuta la pastrarea vederii, stimuleaza imunitatea, ajutand astfel organismul sa lupte cu infectiile. Spanacul este foarte gustos in supe si mancaruri de legume, carora le confera o savoare speciala, iar culoarea sa verde inchis aproape ca te face sa te simti bine numai privind-o. Bogatia de clorofila si bioflavonoide ofera spanacului minunata sa culoare, dar ii confera, de asemenea proprietati terapeutice foarte pretioase. Consumat cu regulariate, aceste substante sunt considerate de ajutor in dezactivarea agentilor cancerigeni din organism, fiind astfel un inhibator al formarii tumorilor. 
Printre bioflavonoide se afla si carotenoizii beta-caroten si luteina, care s-a dovedit ca ajuta la prevenirea cancerului de colon, stomac, plamani si prostata. Se spune ca, dintre toate sucurile de legume, cel de spanac este cel mai bun in prevenirea cancerului. Din cauza continutului ridicat de acid oxalic, spanacul trebuie evitat de cei care sufera de guta, artrita, calculi renali sau vezicali. 
Saptamana trecuta imi era o pofta de omleta, si avand spanac pe la indemana (abia ce cumparasem pentru pilaful de orez cu urzici) am improvizat, adaugand ce mai aveam prin frigider: piept de pui inabusit, susan putin prajit, cascaval plus alte mirodenii. A iesit o nebunie, trebuie sa o mai fac. Dar pana atunci va recomand un suc din: 2 mere, 2 portocale, o tulpina de telina si o mana de spanac. Puneti totul in blender si la final adaugati putina apa daca este necesar
Uleiul de catina este cel mai bogat produs natural in carotenoide, dupa uleiul de palmier.Studii facute in laboratoare de-a lungul anilor au scos in evidenta mai multe proprietati exceptionale ale uleiului de catina pentru frumusete si sanatate. Astfel, s-a constatat ca uleiul de catina are actiuni antiinflamatorii, antibacteriene si sedativa. Deasemenea, uleiul de catina contine o cantitate importanta de serotenina, substanta ce are rolul de a proteja organismul impotriva infectiilor si a grabi vindecarea ranilor sau a arsurilor.

Ulei de catina – Compozitie

Uleiul de catina contine multe dintre elementele esentiale de care omul are nevoie pentru a fi sanatos si frumos: vitamina C, vitamina E, vitamine din complexul B, vitamina A, calciu, magneziu si fier. La toate aceste ingrediente pretioase se adauga si acizi grasi esentiali omega-3, omega-6, omega-9 si omega-7. Acidul din urma(omega-7) nu este atat de frecvent intalnit precum “fratii” sai, tocmai de aceea uleiul de catina este considerat un remediu minune pentru par, piele si unghii.Pe langa cantitatea importanta de minerale, aminoacizi esentiali si cele opt tipuri de caroten, uleiul de catina mai contine si substante anticanceroase: principii amare, arginina serotonina, SOD care este de 4 ori mai mare decat la Ginseng. De asemenea in acest ulei gasim si substante volatile, substante antisaponificare, sistosterili si carotonoizi. E de retinut ca numai cantitatea de vitamina C din catina este de 8 ori mai mare decat in piersici, de 20 de ori mai mare decat in marele padurete, de 80 de ori mai mare decat in rosii, si de 200 de ori mai mare decat cantitatea de vitamina C continuta de struguri. din acest motiv catina mai este numita si tezaurul de vitamina C sau regina vitaminei C.

Folosirea uleiului de catina pentru intarirea sistemului imunitar

Reteta si modul de administrare al uleiului de actina:
Pentru stimularea sistemului imunitar: se iau 30-40 picaturi zilnic, simplu sau cu o lingurita de miere (dar nu in apa, deoarece nu se dizolva, ci formeaza pelicula). O cura dureaza minimum 14 zile, dar mai indicat este sa tina de la 30 de zile in sus.

Uleiul de catina combate celulita

Uleiul de catina este foarte indicat in masajul anticelulitic deoarece este bogat in grasimi de buna calitate si in acizi grasi omega – acele substante fara de care grasimea din depozite nu este mobilizata.
Pentru a urma acest tratament se aplica ulei de catina in fiecare seara pe zonele corpului afectate de celulita,iar apoi se maseaza zona afectata cu un aparat anticelulitic. Femeile care au incercat aceasta solutie cu catina spun ca efectele sunt deja vizibile in numai cateva saptamani!

Uleiul de catina – efecte anticancerigene demonstrate

Uleul de catina prezinta numerosi anioxidanti in continutul sau, luptand impotriva oricarui tip de cancer. Poate ajuta in preventia cancerului de piele aplicat ca lotiune hidratanta.
Substantele active continute in uleiul de catina inhiba dezvoltarea celulelor canceroase, cresc imunitatea organismului, reduc efectele secundare cauzate de chimioterapie si lupta eficient impotriva catorva diferite forme de cancer, precum cele rectal, gastric si pulmonar.

Uleiul de catina: este deosebit de eficient impotriva aterosclerozei si bolilor cardiovasculare


Uleiul de catina are efecte majore asupra sistemului cardiovascular prin cantitatea importanta de “colesterol bun” si de acizi grasi omega.
Astfel, uleiul de catina previne aparitia hipertensiunii arteriale si a aterosclerozei, scade ‘colesterolul rau’ din sange si previne bolile de inima.

Uleiul de catina are puternice proprietati antiinflamatoare

Catina stimuleaza sistemul imunitar, reduce inflamatiile, ajuta in combaterea infectiilor si creste rezistenta organismului la agentii patogeni, tinand bolile departe.
Uleiul de catina poate fi utilizat atat ca uz intern petru infectiile generale, cat si ca topic local pe zonele inflamate ale pielii. Serotonina din uleiul de catina are rolul de a proteja impotriva infectiilor si de a sprijini organismul in vindecarea plagilor si ulceratiilor greu tratabile si a arsurilor.

Uleiul de catina pastreaza elasticitatea si fermitatea pielii si previne aparitia ridurilor

Aplicat cu regularitate la nivelul tenului si pielii corpului, uleiul de catina mentine functiile celulelor cutanate, le stimuleaza regenerarea si asigura mentinerea echilibrului hidro-lipoproteic al pielii prin continutul de grasimi bune si a acizilor omega.De asemenea uleiul de catina contine substante active care stimuleaza refacerea colagenului si previne depigmentarile provocate de imbatrinire inhiband procesele de degradare a elasticitatii pielii si aparitia ridurilor.
Antioxidantii din catina cum ar fi vitamina E si betacarotenul combat ridurile, uscaciunea si alte simptome specifice pielii imbatranite sau neglijate. Astfel, uleiul de catina alba aplicat extern ajuta la regenerarea,hidratarea si tonifierea pielii uscate intalnite mai ales in cazul femeilor aflate la menopauza sau a persoanelor care urmeaza un regim vegetarian si au un nivel scazut de acizi grasi in dieta.

Beneficiile pentru par ale uleiului de catina

Orice femeie doreste un par frumos, matasos, plin de volum si vitalitate, insa matreata, sebumul si lipsa substantelor nutritive din organism ii pot afecta aspectul. Aici intervine cu succes uleiul de catina. Folosit regulat timp de 6 saptamani ca tratament naturist cu ulei de catina pentru par, catina contribuie la regenerarea parului, curata scalpul de impuritati si sebum si hraneste firele de par, astfel incat sa te poti declara incantata de acest ulei.
Uleiul de catina poate fi utilizat ca ingredient in mastile de par si poate inlocui cu succes orice alt ulei vegetal pe care il folosesti sau pe care te gandeai sa-l folosesti in viitor (de masline, ulei de migdale sau uleiul de argan). De asemenea, pentru un plus de forta, poti combina uleiul de catina cu alte uleiuri esentiale.

Tratament naturist pentru unghii cu ulei de catina

Datorita continutului ridicat de vitamine, uleiul de catina te poate ajuta sa ai unghii mai sanatoase si mai puternice. Scapi usor de unghiile exfoliate, patate si cu “denivelari” masand unghiile si cuticulele cu ulei de catina in fiecare seara sau o data la 2 seri. Dupa numai doua saptamani de utilizare a uleiului de catina vei observa ca unghiile devin netede, intarite si mai lucioase.

Tratarea ranilor cu ulei de catina

Uleiul de catina poate fi folosit extern pentru vindecarea arsurilor (inclusiv solare), eczemelor sau ulceratiilor rezultate in urma radiatiilor sau a taieturilor. Efectul de vindecare al uleiului de catina se datoreaza betacarotenului (provitamina A) aflat intr-o cantitate insemnata compozitia sa.
Modul de folosire al uleiului de catina pentru tratarea afectiunilor mentionate presupune ca uleiul sa fie aplicat pe pielea spalata si uscata si apoi lasat sa actioneze cel putin 15-20 de minute inainte de stergere. Este posibil ca si dupa spalare, pe piele sa ramana temporar o usoara pata portocalie, de aceea, uleiul de catina trebuie aplicat uniform pe suprafata afectata.

Beneficiile Uleiului de catina in curele de slabire

Folosit cu regularitate, in salate sau alte preparate, insa fara a depasi o lingura pe zi, uleiul de catina accelereaza procesele de ardere a grasimilor, fiind indicat adesea de nutritionisti in curele de slabire.

Uleiul de catina trateaza afectiuni ginecologice

Uleiul de catina este prescris de medici si folosit cu succes pentru tratarea unor problemelor ginecologice, precum eroziunile colului uterin. Pentru tratarea unora dintre afectiunile ginecologice sau a fisurilor anale, se inmoaie un tampon steril in ulei de catina si se va aplica local. Procedura se repeta pana cand leziunea se vindeca.

Uleiul de catina pentru Boli de ochi

Datorita incredibilei sale bogatii in vitamina A, uleiul de catina este un adevarat elixir de sanatate pentru ochi. Catina mareste acuitatea vizuala, combate oboseala globilor oculari si incetineste vizibil evolutiile bolilor de ochi.
Reteta de crema pentru maini cu ulei de catina
Cremele de maini cu ulei de catina sunt perfecte pentru a proteja mainile de deshidratarea cutanata zilnica. Prepara-ti singura rapid o crema de maini cu ulei de catina perfecta. Se pun impreuna intr-un recipient cateva picaturi de ulei de catina, 30 de grame ceara de albine si cateva picaturi din uleiul esential preferat si vei obtine o crema de maini cu o textura placuta si catifelata, ce va fi absorbita rapid in piele, fara a lasa o pelicula de grasime intalnita la multe dintre cremele comerciale. In plus, iti va catifela, hidrata si regenera pielea mainilor foarte eficient.
Studii stiintifice publicate in reviste medicale prestigioase din intreaga lume au demonstrat beneficiile Uleiului de catina si l-au mai recomandat in tratamentul unor afectiuni ca:ulcerul gastric si duodenal, urticarie, alcoolism, astenii, depresii de sezon, anemii, afectiuni circulatorii, reumatisme, diaree, maladii neuroendocrine, boala Parkinson sau pentru infectii gastrointestinale si dormice
Ulei de catina – proprietati in cosmetica
Datorita vitaminelor A si E pe care le contine, uleiul obtinut din catina are proprietati terapeutice foarte puternice.
Produsul are efecte regenerante, de intinerire si este folosit in foarte multe tratamente naturiste pentru ingrijirea parului sau a pielii.
Uleiului de catina are un continut bogat in substante minerale, in acizi organici, in zaharuri, in flavonoide, in ulei gras si in vitamine: provitamina A, vitamina E si vitamina F, un amestec de acizi grasi nesaturati esentiali si coenzima Q10.
Coenzima Q10 gasita in uleiul de catina este un supliment nutritiv destul de folosit datorita calitatilor sale nu numai in industria farmaceutica dar si in industria cosmeticii. Gratie acesteia, uleiul de catina are actiune antioxidanta si incetineste procesul de imbatranire a organismului.
Prunele, pe care toamna ni le daruieste cu generozitate intr-o varietate de soiuri, ne aduc o mare cantitate de potasiu, element esential unei bune functionari a inimii si sistemului nervos.

Prunele sunt bogate in vitaminele A, B si C, in sulf, fosfor, mangan, magneziu, sodiu si mai ales potasiu (300 mg potasiu la 100 g de fruct proaspat). Avand in vedere ca nevoia zilnica de potasiu a unui adult este de 3,2 g si ca acest element participa la metabolismul miocardului nostru, o cura cu prune va fi mai mult decat benefica pentru inima ta. Aceste fructe normalizeaza pofta de mancare, usureaza tranzitul intestinal, stimuleaza ficatul, determina dezintoxicarea umorala si reimprospateaza organismul. Au proprietati antifebrile, antihelmitice, depurative, laxative, emoliente, stimulente nervs, dezintoxicante si decongestive producand relaxarea tesuturilor si diminuand inflamatiile.
Indicatii si contraindicatii
Consumate bine coapte, in cure de doua-trei saptamani, prunele vin cu un aport natural de vitamine si minerale contribuind la eliminarea toxinelor, cresterea rezistentei organismului. Totodata, constituie un eficient tonic nervos. Contraindicata bolnavilor de diabet zaharat din cauza continutului bogat in zaharuri, cura cu prune se recomanda in ateroscleroza, hipertensiune, dischinezie biliara, reumatism si hemoroizi, caz in care, trei zile pe saptamana se vor consuma numai prune, timp de trei saptamani. Prunele mai sunt recomandate in anemie, surmenaj, guta, constipatie, intoxicatii alimentare, colici biliare. In aceste cazuri, cate opt prune coapte se consuma cu jumatate de ora inainte de mesele principale. Acelasi efect il are si un pahar de suc proaspat stors, baut inainte de masa.

Pentru constipatii rebele
Se pun dimineata intr-un pahar cu apa 10 prune uscate, care se consuma ulterior dupa masa de seara, iar apa in care au stat se incalzeste si se bea indulcita cu o lingurita de miere, cu inghitituri mici. Tot in scop laxativ, in cazurile de constipatie cronica se recomanda consumarea de prune proaspete si bine coapte sau compot ori nectar de prune coapte cu paine graham, dimineata, pe stomacul gol. Infuzii laxative ' Florile de prun proaspete sau uscate, infuzate in lapte clocotit, sunt un purgativ extrem de eficient. Se prepara la nevoie dintr-o lingurita de planta la o ceasca de lapte si se bea cald. ' 30 de frunze de prun se fierb intr-un litru de apa timp de 5 minute; se bea cate o ceasca dupa fiecare masa, vreme de 5 zile.


Hemoroizi, ficat congestionat
Tratament pentru o zi: 24 sau 60 de prune uscate carora li s-au scos samburii se tin in apa rece 12 ore, iar apoi se fierb in multa apa timp de doua-trei ore, schimband apa din ora in ora. Se iau 8-20 de prune calde inaintea fiecarei mese, acestea constituind totodata si un bun laxativ.


Paraziti intestinali
Se lasa la inmuiat in apa peste noapte 10 prune uscate. Dimineata se fierb 10 minute si se mananca pe stomacul gol, caldute. Apa in care au fiert prunele se imparte in patru portii, care se vor bea in cursul zile usor incalzite. ' 30 de frunze de prun verzi se fierb intr-un litru de apa 15 minute. Se strecoara si se beau din acest decoct trei cani pe zi, dintre care prima pe stomacul gol.


Antifebril
Un preparat antifebril foarte eficient este decoctul din frunze uscate de prun. 25g de frunze maruntite se fierb nu mai mult de 5 minute intr-un litru de apa, apoi se lasa acoperit, in repaus, 10 minute. Din acest decoct se beau doua cesti pe zi sau cand apar puseele de febra.


Tonic din prune uscate
Vinul tonic din prune uscate se recomanda anemicilor, reumaticilor si celor suferinzi de dischinezie biliara. Preparatul traditional se obtine astfel: 300 g prune uscate, 1 l de vin rosu, 1 cm de baton de vanilie si 150 g zahar se pun impreuna la macerat intr-un castron, amestecandu-se bine. Se lasa trei saptamani la temperatura camerei, dupa care se strecoara si se adauga un paharel de tuica de casa. Se iau intre 30 si 50 ml de trei ori pe zi, inainte de mese. Pe de alta parte, tuica de prune este un produs care, in cantitate mica, este un stimulent general si un bun tonic digestiv.


Frumusete
Prunele bine coapte se folosesc si in cosmetica. Mastile, fiind astringente, sunt recomandate in cazul tenului gras, cu porii deschisi. Benefica pentru detoxifierea tenului este si cura exclusiva de prune uscate timp de pana la cinci zile pe luna, ce poate fi repetata de mai multe ori in cursul anului.
Vinetele, cele pe care le stim noi azi, au stramosi care vin din India si China, unde aceste legume au inceput sa fie cultivate din secolul cinci inainte de Hristos. Din China au ajuns in Egiptul Antic, de unde, prin Roma Antica, s-au raspandit in toata Europa. Vinetele au ajuns in emisfera vestica aduse de exploratorii europeni. In prezent Italia, Turcia, Egipt, China si Japonia sunt cei mai mari cultivatori de vinete din lume.
Gustul amarui al vinetei necoapte i-a adus, nemeritat, un renume rau acestei pretioase legume, incepand de la mijlocul Evului Mediu. Au fost sute de ani, in care oamenii nu au mancat vinete pentru ca erau convinsi ca aduce nebunia, lepra si cancerul. Culmea este ca vinetele sunt unele din cele mai sanatoase legume pentru organism. Prestigiul vinetelor a fost recucerit pe la mijlocul secolului al 17-lea cand vinetele au intrat in gradinile palatelor ca planta decorativa, inainte de a le ajunge, din nou, in farfurie.
Vinetele sunt legumele de prima mana ale lunii august si sunt perfecte pentru consum de la inceputul lui august pana mijlocul lui octombrie, inceputul lui noiembrie.
Vinetele sunt sarace in calorii, au doar 27 de calorii in 100 de grame de vinete coapte, dar sunt foarte bogate in vitamine, vinetele blocheaza formarea radicalilor liberi si reduc nivelul de closterol rau din sange. Sunt o sursa excelenta de acid folic, calciu, magneziu, zinc, fosfor, intr-o cantitate impresionanta, respectiv 25 miligrame, in 100 de grame, fier 0,24 miligrame si de potasiu (230 miligrame in 100 de grame).
Vinetele au efect laxativ, ca urmare a fibrelor pe care le contin (3,4 grame la 100 de grame) stimuleaza activitatea ficatului si a pancreasului. Nu au colesterol, dar au grasimi monosaturate (0,19 grame/ 100 de grame de leguma). Sunt bogate in vitamine C (2,2 mg) si vitamina B9, scrie WHfood.
Sa mai spunem despre vinete ca sunt fructe, ca si rosiile, si ca sunt rude apropiate cu fructele goji, ceea ce explica unele din calitatile lor exceptionale.
Este important de spus ca vinetele nu se consuma crude pentru ca pot fi toxice. Vinetele contin solanina, un glicoalcoid otravitor care poate cauza probleme gastro-intestinale si neurologice. O vanata contine intre 11 si 13 miligrame de solanina, iar doza maxima tolerata pentru consumul uman este de 0,2 miligrame. Partea buna este ca molecula de solanina este distrusa la temperaturi care depsesc 50 de grade, deci prin coacere sau tratare termica dispare.
Vinetele nu fac rau la stomac si nici la bila, asa cum se crede in mod eronat. Grasimile adaugate in salata de vinete sunt cele care pot face rau sau greseala imensa de a pune maioneza in salata de vinete, ori galbenus de ou crud pentru a le "albi". Vinetele se consuma perfect combinate cu dovlecei, putin ulei de masline, sorii, ardei gras copt si ceapa.
Vinetele se pot consuma in zeci de feluri, salata de vinete fiind una din cele mai putin gustoase variante de a consuma vinete.
Muraturile sunt o foarte buna sursa de fibre si contin cantitati importante de vitamina C naturala la care se adauga doze mai mici de vitamina K. Muraturile sunt si o buna sursa de potasiu si de fier. Trebuie spus ca nu este benefic un consum exagerat de muraturi pentru ca aduc o doza mare de sodiu

BOGATE IN ANTIOXIDANTI

Antioxidantii sunt esential organismului pentru ca repara toate daunele produse in procesele de oxidare celulara, procese care duc la imbatranire, inflamatii si alte afectiuni. Muraturile sunt o foarte buna sursa de antioxidanti. Toate muraturile, indiferent de tipul de leguma folosit, sunt bogate in antioxidanti.

Muraturi sunt foarte scazute in calorii si pot fi mancate alaturi de foarte multe preparate. Sunt perfecte sub forma de salate sau combinate cu legume proaspete, sunt perfecte pentru a fi adaugate in sandwich-uri (in locul sosurilor grase). Sunt un excelent substitut pentru garnituri calorice la fripturi. Muraturile nu contin deloc colesterol, iar daca sunt spalate bine le poti reduce si continutul de sare.
Fructele sunt pline de vitamine şi te pot ajuta să scapi de kilogramele în plus. Iată şi cum!

Grapefruitul

Acest fruct este slab în calorii şi conţine vitamina C. Grapefruitul este ideal în curele de slăbire căci ajută metabolismul să ardă mai bine şi mai multe grăsimi. Îl poţi consuma la orice oră din zi.

Avocado

Este unul dintre cele mai bogate fructe bogate în grăsimi, dar este plin de acizi graşi omega 9. Este indicat în alimentaţie dacă îl consumi cu moderaţie.

Lămâia

Are puţine calorii şi este deja intens folosită în multe cure de slăbire. Are şi capacitatea de a detoxifia ficatul, şi deşi este acidă, odată ingerată devine alcalină. La fel ca şi grapefruitul, lămâia ajută metabolismul doar dacă nu o amesteci cu multe linguriţe de zahăr.

Nuca de cocos

Are ceva mai multe calorii faţă de alte fructe, dare ste extrem de bogată în fibre. Ajută la funcţionarea şi sănătatea ficatului, îmbunătăţeşte funcţiile tiroidei. Cel mai indicat mod de a o consuma este raderea pulpei fără niciun alt fel de adaos.

Pepenele

Ideal de consumat vara, în zilele toride. Pepenele este bogat în apă şi slab în carbohidraţi. El ajută şi la detoxifierea organismului.

Perele

Bogate în fibre, perele au mai mulţi carbohidraţi ca alte fructe astfel că sunt indicate spre consum dimineaţa. O pară mia mică are în jur de 85 de calorii, iar una mai mare 135, aşa că nu este recomandat să consummi chiar un kilogram pe pere pe zi, dacă vrei să slăbeşti şi nici nu faci vreun sport.

Fructele de pădure

Sunt bogate în fibre şi sunt antioxidanţi puternici. Îţi vor ţine de foame mai multe ore pe parcursul zilei, faţă de alte fructe.

Potocala

O portocală de mărime medie are gen 60 de calorii. Este hrănitoare şi plănă de vitamine.

Banana

Este bună de consumat dimineaţa, căci conţine fibre multe, ca şi para.

Roşia

Una dintre cele mai bune fructe de consumat când vrei să scapi de kilogramele în plus. Sunt bogate în licopen, antioxidanţi ce ajută la arderea grăsimilor, dar luptă şi împotriva radicalilor liberi.
Cu numai 46 de calorii la 250 de grame, pepenele roşu asigură 20% din doza zilnică recomandată de vitamina C şi 17% din doza de vitamina A. În plus, acest fruct conţine şi fibre care favorizează sănătatea digestivă, precum şi potasiu, mineral care reglează tensiunea arterială.

- Pepenele roşu conţine mai mult licopen decât roşiile

250 de grame de pepene roşu conţin de 1,5 ori mai mult licopen decât o roşie proaspătă - adică 6 miligrame, faţă de 4 miligrame. Licopenul este un antioxidant care luptă împotriva radicalilor liberi ce afectează integritatea celulelor şi sistemul imunitar. Pentru a beneficia cât mai mult de beneficiile licopenului din acest fruct delicios, depozitaţi-l la temperatura camerei înainte de consum.

- Sucul de pepene roşu combate febra musculară

Sucul de pepene roşu are efecte răcoritoare când este consumat atât după o şedinţă epuizantă de exerciţii sportive, cât şi înainte. Sportivii care au băut 450 de grame de suc înainte de un program de activitate fizică intensă au avut mai puţine crampe musculare şi un ritm cardiac mai scăzut pe parcursul zilei. Experţii au explicat acest lucru prin faptul că pepenele roşu conţine o substanţă denumită citrulină, care îmbunătăţeşte funcţionarea arterelor şi scade tensiunea arterială. Citrulina este prezentă în cantităţi mai ridicate în coajă, un motiv în plus pentru a pune pepenii roşii la murat.

- Pepenele roşu este atât fruct, cât şi legumă

Prin gustul său dulce, pepenele roşu este, fără îndoială, un fruct, dar acesta face parte din familia mai largă cunoscută sub denumirea de Cucurbitaceae, care include dovleacul, dovlecelul şi castraveţii.

- Pepenele roşu este 91,5% apă

Pentru proprietăţile sale hidratante, pepenele roşu este cel mai bun aliat pe timp de vară. Având în vedere că deshidratarea, chiar şi în forme uşoare, cauzează dureri de cap, probleme de concentrare, oboseală şi nervozitate, pepenele roşu trebuie inclus în dieta zilnică în această perioadă.
Cel mai recomandat este sa consumam legumele crude pentru a beneficia la maxim de nutrientii din acestea, dar si gatite in preparate delicioase isi aduc contributia la sanatatea noastra. Salatele sunt preparatul sezonlui si puteti sa va preparati propria salata, cu ingredientele preferate, deoarece legume exista din plin, este nevoie doar de putina creativitate!

Iata cateva dintre legumele pline de vitamine pe care le poti consuma in august:
Porumb dulce
Ne ofera la fiecare 250 grame cate 5 grame de proteine, 5 grame de zahar, 23 mcg de sodiu, 1,8 grame de grasimi, din care 0,3 grame grasimi saturate, iar restul grasimi nesaturate. O cana de porumb dulce contine 24,6 mg de acizi grasi Omega 3 si 835 mg de acizi grasi Omega 6. Porumbul dulce mai contine, de asemenea, tiamina, acid folic, vitamina C, niacina, riboflavina, si numeroase minerale printre care: magneziu, fosfor si potasiu. Deliciul verii este porumbul fiert, adorat atat de cei mici cat si de cei mari.

Vinete

Cu circa 25 calorii la 100 grame, bogate in fibre si cu un continut ridicat de apa (93%), vinetele sunt recomandate in zilele fierbinti ale verii sub forma de salata, iar pe langa efectul hidratant aduc numeroase beneficii pentru sanatate. Vinetele contin potasiu, acid folic, mangan, complexul B de vitamine si un aminoacid esential precursor al serotoninei, triptofan. De asemenea, vinetele au un continut ridicat de acid clorogenic, cu proprietati antimicrobiene, antivirale si anticancerigene.

Sfecla rosie
Contine diverse substante ce protejeaza ficatul si in acelasi timp stimuleaza sistemul imunitar imbunatatind oxigenarea tesuturilor prin incurajarea productiei de globule rosii. Sfecla rosie, cu doar 75 calorii la o cana (170 grame), contine 0% colesterol si 65 mg sodiu si 1,7 grame de fibre. Consumata cruda contribuie la stabilizarea PH-ului din organism si in acelasi timp stimuleaza activarea a doua enzime cheie din ficat. Potasiul si acidul folic din sfecla ajuta reglarea tensiunii arteriale.

Ardei
Cu un continut ridicat de vitamina C si beta caroten, ardeiul este benefic pentru sanatatea ochilor, protejeaza de radicalii liberi si contine doar 25 calorii/100 grame. Ardeiul contine si vitamina B6 si acid folic, util persoanelor cu ateroscleroza si boli de inima provocate de diabet, dar si gravidelor, avand rol important in primele saptamani de sarcina cand se formeaza sistemul nervos al fatului.

Gogosari

Consumati cruzi sau folositi pentru muraturi, cu un continut ridicat de vitamina C, complexul de vitamine B si vitamina A, au efecte diuretice, ajuta la fixarea fierului si maresc rata metabolica. De asemenea ajuta pielea si parul sa se mentina tinere, iar licopenul ajuta la prevenirea mai multor tipuri de cancer.

Dovlecei
Se consuma fie in stare cruda, fie la gatit, sau sub forma de suc, recomandat celor care au lipsa de calciu. Continutul ridicat de magneziu din dovlecel ajuta la asimilarea calciului, iar vitamina A protejeaza ochii de afectiunile specifice. Sucul de dovlecei este, de asemenea, de ajutor pentru reglarea tranzitului intestinal, dar din cauza gustului neplacut si pentru ca oxideaza repede, trebuie baut imediat dupa preparare.

Gulie
Este mai putin apreciata la noi, fiind mai populara in vestul si nordul Europei. Aceasta leguma ajuta la reglarea nivelului glicemiei si este o foarte buna sursa de fosfor, cu rol esential in formarea si mentinerea sanatatii oaselor. Sucul de gulie este recomandat celor care au probleme musculare, cu carceii, deoarece acest suc combate contractiile musculare. Se pot folosi inclusiv frunzele, la salate si in general in acelasi fel ca si spanacul sau loboda.

Recent post

Stiri director webSEO RomaniaOnline Marketing Certificat Web Technology Blogsfree web site traffic and promotion Director Web - unLink.ro - Adauga si site-ul tau Bloguri, Bloggeri si Cititori
Ranking medicina-tehnologie.blogspot.ro por Alexa AltaVista - AOL - Google - MSN - Yahoo Sitemap google Sitemap yahoo Sitemap msn

Blog Archive

Un produs Blogger.

Popular Posts

Social

Add to netvibesSubscribe in Bloglines ping fast  my blog, website, or RSS feed for Free My Ping in TotalPing.com Agregar Web - Directorio de websMedicine Blog DirectoryBlogorama - The Blog Directoryblog search directoryTop  blogs Real Estate

Persoane interesate