Vinetele stimuleaza activitatea ficatului si a pancreasului

Vinetele, cele pe care le stim noi azi, au stramosi care vin din India si China, unde aceste legume au inceput sa fie cultivate din secolul cinci inainte de Hristos. Din China au ajuns in Egiptul Antic, de unde, prin Roma Antica, s-au raspandit in toata Europa. Vinetele au ajuns in emisfera vestica aduse de exploratorii europeni. In prezent Italia, Turcia, Egipt, China si Japonia sunt cei mai mari cultivatori de vinete din lume.

Gustul amarui al vinetei necoapte i-a adus, nemeritat, un renume rau acestei pretioase legume, incepand de la mijlocul Evului Mediu. Au fost sute de ani, in care oamenii nu au mancat vinete pentru ca erau convinsi ca aduce nebunia, lepra si cancerul. Culmea este ca vinetele sunt unele din cele mai sanatoase legume pentru organism. Prestigiul vinetelor a fost recucerit pe la mijlocul secolului al 17-lea cand vinetele au intrat in gradinile palatelor ca planta decorativa, inainte de a le ajunge, din nou, in farfurie.
Vinetele sunt legumele de prima mana ale lunii august si sunt perfecte pentru consum de la inceputul lui august pana mijlocul lui octombrie, inceputul lui noiembrie.
Vinetele sunt sarace in calorii, au doar 27 de calorii in 100 de grame de vinete coapte, dar sunt foarte bogate in vitamine, vinetele blocheaza formarea radicalilor liberi si reduc nivelul de closterol rau din sange. Sunt o sursa excelenta de acid folic, calciu, magneziu, zinc, fosfor, intr-o cantitate impresionanta, respectiv 25 miligrame, in 100 de grame, fier 0,24 miligrame si de potasiu (230 miligrame in 100 de grame).
Vinetele au efect laxativ, ca urmare a fibrelor pe care le contin (3,4 grame la 100 de grame) stimuleaza activitatea ficatului si a pancreasului. Nu au colesterol, dar au grasimi monosaturate (0,19 grame/ 100 de grame de leguma). Sunt bogate in vitamine C (2,2 mg) si vitamina B9, scrie WHfood.
Sa mai spunem despre vinete ca sunt fructe, ca si rosiile, si ca sunt rude apropiate cu fructele goji, ceea ce explica unele din calitatile lor exceptionale.
Este important de spus ca vinetele nu se consuma crude pentru ca pot fi toxice. Vinetele contin solanina, un glicoalcoid otravitor care poate cauza probleme gastro-intestinale si neurologice. O vanata contine intre 11 si 13 miligrame de solanina, iar doza maxima tolerata pentru consumul uman este de 0,2 miligrame. Partea buna este ca molecula de solanina este distrusa la temperaturi care depsesc 50 de grade, deci prin coacere sau tratare termica dispare.
Vinetele nu fac rau la stomac si nici la bila, asa cum se crede in mod eronat. Grasimile adaugate in salata de vinete sunt cele care pot face rau sau greseala imensa de a pune maioneza in salata de vinete, ori galbenus de ou crud pentru a le "albi". Vinetele se consuma perfect combinate cu dovlecei, putin ulei de masline, sorii, ardei gras copt si ceapa.
Vinetele se pot consuma in zeci de feluri, salata de vinete fiind una din cele mai putin gustoase variante de a consuma vinete.

Read More

Legumele pline de vitamine pe care le poti consuma in august

Cel mai recomandat este sa consumam legumele crude pentru a beneficia la maxim de nutrientii din acestea, dar si gatite in preparate delicioase isi aduc contributia la sanatatea noastra. Salatele sunt preparatul sezonlui si puteti sa va preparati propria salata, cu ingredientele preferate, deoarece legume exista din plin, este nevoie doar de putina creativitate!

Iata cateva dintre legumele pline de vitamine pe care le poti consuma in august:
Porumb dulce
Ne ofera la fiecare 250 grame cate 5 grame de proteine, 5 grame de zahar, 23 mcg de sodiu, 1,8 grame de grasimi, din care 0,3 grame grasimi saturate, iar restul grasimi nesaturate. O cana de porumb dulce contine 24,6 mg de acizi grasi Omega 3 si 835 mg de acizi grasi Omega 6. Porumbul dulce mai contine, de asemenea, tiamina, acid folic, vitamina C, niacina, riboflavina, si numeroase minerale printre care: magneziu, fosfor si potasiu. Deliciul verii este porumbul fiert, adorat atat de cei mici cat si de cei mari.

Vinete

Cu circa 25 calorii la 100 grame, bogate in fibre si cu un continut ridicat de apa (93%), vinetele sunt recomandate in zilele fierbinti ale verii sub forma de salata, iar pe langa efectul hidratant aduc numeroase beneficii pentru sanatate. Vinetele contin potasiu, acid folic, mangan, complexul B de vitamine si un aminoacid esential precursor al serotoninei, triptofan. De asemenea, vinetele au un continut ridicat de acid clorogenic, cu proprietati antimicrobiene, antivirale si anticancerigene.

Sfecla rosie
Contine diverse substante ce protejeaza ficatul si in acelasi timp stimuleaza sistemul imunitar imbunatatind oxigenarea tesuturilor prin incurajarea productiei de globule rosii. Sfecla rosie, cu doar 75 calorii la o cana (170 grame), contine 0% colesterol si 65 mg sodiu si 1,7 grame de fibre. Consumata cruda contribuie la stabilizarea PH-ului din organism si in acelasi timp stimuleaza activarea a doua enzime cheie din ficat. Potasiul si acidul folic din sfecla ajuta reglarea tensiunii arteriale.

Ardei
Cu un continut ridicat de vitamina C si beta caroten, ardeiul este benefic pentru sanatatea ochilor, protejeaza de radicalii liberi si contine doar 25 calorii/100 grame. Ardeiul contine si vitamina B6 si acid folic, util persoanelor cu ateroscleroza si boli de inima provocate de diabet, dar si gravidelor, avand rol important in primele saptamani de sarcina cand se formeaza sistemul nervos al fatului.

Gogosari

Consumati cruzi sau folositi pentru muraturi, cu un continut ridicat de vitamina C, complexul de vitamine B si vitamina A, au efecte diuretice, ajuta la fixarea fierului si maresc rata metabolica. De asemenea ajuta pielea si parul sa se mentina tinere, iar licopenul ajuta la prevenirea mai multor tipuri de cancer.

Dovlecei
Se consuma fie in stare cruda, fie la gatit, sau sub forma de suc, recomandat celor care au lipsa de calciu. Continutul ridicat de magneziu din dovlecel ajuta la asimilarea calciului, iar vitamina A protejeaza ochii de afectiunile specifice. Sucul de dovlecei este, de asemenea, de ajutor pentru reglarea tranzitului intestinal, dar din cauza gustului neplacut si pentru ca oxideaza repede, trebuie baut imediat dupa preparare.

Gulie
Este mai putin apreciata la noi, fiind mai populara in vestul si nordul Europei. Aceasta leguma ajuta la reglarea nivelului glicemiei si este o foarte buna sursa de fosfor, cu rol esential in formarea si mentinerea sanatatii oaselor. Sucul de gulie este recomandat celor care au probleme musculare, cu carceii, deoarece acest suc combate contractiile musculare. Se pot folosi inclusiv frunzele, la salate si in general in acelasi fel ca si spanacul sau loboda.

Read More